Primaria Municipiului Cluj-Napoca

Orice comunitate urban modern trebuie s asimileze i s promoveze o viziune strategic n ceea ce privete dezvoltarea sa viitoare. Lipsa unei asemenea viziuni duce la o activitate administrativ haotic, n cadrul creia se pot rata oportuniti i se consum iraional resurse preioase. Proiectele i programele operaionale funcioneaz cel mai bine atunci cnd fac parte dintr-un cadru coerent i cnd exist o coordonare la nivel strategic.

Planificarea strategic trebuie nsoit de promovarea, la nivelul administraiei publice, unui management strategic integrat la toate nivelurile, capabil s identifice i s speculeze oportunitile aprute n beneficiul comunitii.

Proiectul de planificare strategic (PPS) la nivelul municipiului Cluj Napoca reprezint un demers ambiios i dificil, dar extrem de necesar. El este construit pe o metodologie riguroas i intenioneaz s reuneasc eforturile tuturor persoanelor i organizaiilor interesate, urmrind att o finalitate managerial ct i una de implicare a comunitii n luarea marilor decizii care o privesc.

PPS vizeaz definirea reperelor strategice de dezvoltare a comunitii pe o perioad de 5-7 ani.

- analiza de mediu (fia de localitate, elemente socio-economice, elemente de infrastructur, etc)

Principala misiune a analizei preliminare se refer la structurarea mediului n care se plaseaz comunitatea i la identificarea capacitilor reale deinute de aceasta.

* Exist deja ataat un punct de vedere furnizat pe baza dezbaterii organizate de NDI si ONG-uri. Este foarte important obinerea unui punct de vedere din partea Consiliului Local n ceea ce privete definirea unei viziuni asupra dezvoltrii strategice.

b) Dezvoltare urban i infrastructur (urbanism, transport, zon metropolitan, etc)

c) Dezvoltarea resurselor umane (educaie, pregtire continu, relaia cu universitile, etc)

d) Dezvoltare comunitar (Cultur, tineret, sport, turism, ong-uri, social, sntate)

Fiecare grup de lucru va elabora sinteza pe baza unei metodologii comune, ce va permite ulterior structurarea documentului final. Metodologia presupune urmtoarele elemente principale:

c) Elaborarea de strategii sectoriale care s raspund problemelor strategice identificate

Toate sintezele de lucru vor fi supuse dezbaterii publice, la care vor fi invitai s ia parte toi cei interesai. Sintezele vor fi modificate pe baza acestor dezbateri publice, pentru c ele trebuie s reprezinte dorinele i interesele comunitii.

4. Articularea documentului strategic. n urma elaborrii strategiilor sectoriale bazate pe sintezele de lucru i dezbaterile publice se va elabora documentul strategic principal. Acest document trebuie analizat i aprobat de Consiliul Local, de partidele politice i de societatea civil din Cluj Napoca. Forma lui final poate fi asumat ca document de planificare strategic pentru comunitate.

Principii de baz n elaborarea proiectului de planificare strategic a municipiului Cluj Napoca:

Analiza cadrului strategic identific prioritile stabilite la nivelurile: naional, regional i judeean. Aceasta i propune, de asemenea, s identifice influena pe care strategiile respective o au asupra municipiului Cluj-Napoca, precum i importana de care acesta se bucur n cadrul procesului de elaborare a planurilor de dezvoltare.

Cadrul strategic identific prioritile stabilite pe ambele perioade de programare, att pentru perioada prezent ct i pentru perioada 2007-2013.

I. NIVEL NAIONAL

Strategia adoptat n cadrul Planului Naional de Dezvoltare pentru perioada 2002-2005 se nscrie pe un numar de 7 axe de dezvoltare:

Elaborarea Planului National de Dezvoltare 2007-2013 se afla in faza documentelor consultative. Acestea releva faptul c Strategia de dezvoltare a PND 2007-2013 va fi structurat pornind de la un numr limitat de prioriti naionale de dezvoltare, asigurndu-se astfel concentrarea resurselor disponibile pe realizarea acelor obiective i msuri cu impact maxim asupra reducerii decalajelor fa de Uniunea European i a disparitilor interne.

Totodat, avnd n vedere rolul PND 2007-2013 de a fundamenta accesul la Fondurile Structurale i de Coeziune ale Uniunii Europene, aceste prioriti trebuie s fie compatibile cu domeniile de intervenie ale acestor instrumente, conform reglementrilor comunitare.

Pe baza analizelor socio-economice i a analizelor SWOT sectoriale i regionale, Ministerul Finanelor Publice a formulat urmtoarele propuneri privind prioritile naionale de dezvoltare pentru perioada de programare 2007-2013:

Creterea competitivitii economice i dezvoltarea economiei bazate pe cunoatere

Dezvoltarea resurselor umane, creterea gradului de ocupare i combaterea excluziunii sociale

Sprijinirea participrii echilibrate a tuturor regiunilor Romniei la procesul de dezvoltare socioeconomic

II. NIVEL REGIONAL

Pentru perioada de programare 2004-2006, obiectivele Planului de Dezvoltare Regional sunt:

Ø Dezvoltarea unor produse de marc regionale si promovarea ofertei specifice a Regiunii;

Ø Dezvoltarea sectorului productiv, cresterea competitivitatii afacerilor si promovarea sectorului privat;

Ø Sprijinirea cercetarii, IT si inovarii tehnologice, crearea societatii informationale;

Ø Cresterea ocuparii fortei de munca, dezvoltarea resurselor umane si a serviciilor sociale;

n cazul perioadei de programare 2007-2013, procesul de planificare la nivel regional pentru perioada 2007-2013 se afla in faza documentelor de lucru.

Obiectivul operational al procesului de planificare regional statuat in documentele de lucru este constientizarea mai puternica a necesitatii concentrarii pe acele actiuni de natura sa creeze avantaje competitive pentru regiune.

In profil teritorial, regiunea este structurata in jurul a trei centre de polarizare: municipiile Cluj-Napoca, Oradea si Baia-Mare. Fiecare dintre aceti poli are un potential semnificativ de influenta nu doar regionala, ci i extra-regional.

Analiza detaliata elaborat in Planul de Amenajare a Teritoriului Regiunii Nord-Vest distinge existena a 10 categorii de centre de influenta, iar Cluj-Napoca se situeaz pe locul II in ierarhia nationala ca potential de polarizare, dupa capitala, influenta acestuia manifestandu-se asupra intregului spatiu al Transilvaniei. Cluj-Napoca ocupa locul I in ierarhia urbana in cadrul regiunii.

In documentul de programare se subliniaza necesitatea consolidarii potentialului de antrenare al oraselor de rang 1-4, respectiv: Cluj-Napoca, Oradea, Baia Mare, Satu Mare, Zalau, Bistrita (6 orae), avnd ca potenial int a aduce capacitatea de antrenare la un nivel corespunztor.

Au fost identificate trei seturi de optiuni importante pentru conturarea unui model de dezvoltare al Regiunii:

optiuni orizontale: focalizarea asupra cresterii economice sau orientarea spre rezolvarea problemelor sociale si de mediu;

optiuni teritoriale: adoptarea unui model de dezvoltare teritoriala policentrica sau a unuia monocentric;

optiuni sectoriale: orientarea spre specializarea functionala a Regiunii sau promovarea diversificarii economiei acesteia.

1. Dezvoltare policentrica unitati teritoriale de planificare si poli de dezvoltare

Aceast optiune strategica presupune sustinerea dezvoltarii in jurul unei retele de poli de dezvoltare. Acest lucru presupune:

optiune referitoare la reteaua de centre de influenta care sa fie sustinute pentru a-si consolida sau a prelua rolul de poli de dezvoltare;

indreptarea prioritara a resurselor pentru consolidarea rolului de poli de dezvoltare, in primul rand in acele activitati menite sa asigure servicii populatiei sau economiilor locale din zonele lor de influenta;

indreptarea prioritara a resurselor de dezvoltare rurala catre acele interventii care favorizeaza dezvoltarea legaturii rural-urban, astfel incat cele doua spatii sa se sustina reciproc in procesul de dezvoltare:

In vederea identificarii retelei potentialilor poli de dezvoltare precum si a zonelor de influenta (nu e cazul aglomerarilor urbane mari) la nivelul Regiunii Nord-Vest (Transilvania de Nord) a fost elaborata o metoda de zonare a teritoriului Regiunii in unitati teritoriale de planificare (UTP).

UTP-urile corespund unor zone avand anumite caracteristici comune precum si o functionalitate unitara si sunt compuse din mai multe unitati administrativ-teritoriale (comune si orase) fara ca limitele lor sa tina cont neaparat de granitele judetene.

In cadrul fiecarui UTP s-a identificat cel putin un potential pol de dezvoltare un centru urban a carui evolutie economica poate antrena cresterea sau declinul intregii zone. Interventiile vor fi directionate cu precadere catre acesti potentiali poli de dezvoltare pornind de la premisa ca acestia induc efecte de antrenare la nivelul intregului UTP (sau uneori chiar pe o arie mai larga).

Acesti poli au putut fi ierarhizati in functie de capacitatea lor de antrenare fapt surprins prin notiunea de rang al polului de dezvoltare identificat in Planul de Amenajare a Regiunii Nord-Vest (Cluj-Napoca pol de rangul 1).

UTP

Comune componente

Pol de dezvoltare

Zona metropolitana

Cluj-Napoca

Cluj-Napoca, Apahida, Cojocna, Suatu, Caianu, Jucu, Palatca, Sic, Bontida, Dabaca, Borsa, Chinteni, Alunis, Cornesti, Panticeu, Vultureni, Aschileu, Sanpaul, Baciu, Garbau, Aghiresu, Capusu Mare, Gilau, Floresti, Savadisla, Ciurila, Feleacu, Aiton, Recea Cristur

Cluj-Napoca

Floresti

Gilau

Apahida

Baciu

Dei, la nivel regional, identificarea polilor de dezvoltare presupunea identificarea cel putin a unui pol de dezvoltare un centru urban a carui evolutie economica poate antrena cresterea sau declinul intregii unitati teritoriale de planificare, l nivelul UTP-ului Zona metropolitana Cluj Napoca au fost identificai 5 poli de dezvoltare, lucru nemantlnit la nivelul regiunii !!!

Aceast opiune strategic va orienta toate interveniile din cadrul strategiei regionale fiind un deziderat de atins pentru toate UTP-urile identificate ex. investitiile de mediu prioritare vor fi cele de suport pentru dezvoltarea infrastructurii de afaceri din zona; investitiile in resurse umane vor fi cele orientate spre calificarea fortei de munca etc.

In scopul crearii premizelor unei bune insertii a economiei regionale in cadrul economiei europene, au fost identificate sectoare a caror dezvoltare ar putea crea avantaje comparative regiunii in raport cu alte regiuni. Acestea sunt sectoarele care trebuie avute in vedere de politicile de dezvoltare locala sau regionala.

Identificarea sectoarelor prioritare la nivel judetean respectiv regional au fost stabilite in urma unei analize, sectoarele fiind evaluate in functie de: importanta sectorului pentru dezvoltarea locala/regionala; potentialul competitiv; potentialul inovativ; potentialul de antrenare a dezvoltarii in economia locala/regionala.

Astfel au fost identificate sectoarele prioritare ale Regiunii Transilvania de Nord:

Pentru judetul Cluj au fost identificate urmatoarele sectoare prioritare:

In cadrul activitatii de stabilire a directiei de dezvoltare a regiunii au fost identificate obiectivele strategice si programele regionale prioritare (sectoriale si teritoriale).

Au fost identificate 3 obiective strategice i prioritile aferente fiecrui obiectiv n parte:

1. Cresterea competitivitatii economiei regionale prin stimularea activitatilor inovative in scopul obtinerii de produse cu valoare adaugata ridicata in special in sectoarele prioritare

Dezvoltarea infrastructurii suport de afaceri, in special pentru sustinerea sectoarelor prioritare

Cresterea accesului la finantare si la tehnologii competitive, in special pentru sectoarele prioritare

Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii turistice, inclusiv investitii in crearea de noi atractii turistice

Crearea, dezvoltarea si promovarea de branduri pentru produsele autohtone regionale din agricultura, industria prelucratoare, turism, inclusiv a brandului regiunii

Dezvoltarea sect de C&D astfel incat sa fie capabil sa sustina dezvoltarea economiei regionale

2. Securizarea accesului la coridoarele europene si dezvoltarea infrastructurii, suport pentru sustinerea activitatilor economice si sociale a polilor de dezvoltare din regiune

Dezvoltarea infrastructurilor edilitare si de mediu pentru asigurarea conditiilor necesare dezvoltarii, in special la nivelul centrelor de influenta

Conectarea la retelele europene, dezvoltarea echilibrata intre modalitatile de transport si asigurarea intermodalitatii.

Rezolvarea problemelor de mediu in zonele critice, respectiv in zonele turistice

Dezv. infrastructurilor de acces sau edilitare, in special in zonele rurale care dezvolta activitati corelate cu cele din polul de dezvoltare cu care colaboreaza.

3. Dezvoltarea resurselor umane pentru cresterea gradului de ocupare pe piata muncii, prin modernizarea invatamantului, dezvoltarea de abilitati antreprenoriale si promovarea educatiei adultilor si a formarii continue

Crearea unui sistem de educatie pentru adulti si dezvoltarea serviciilor de formare continua pentru adulti

Corelarea mai buna a sistemului educational actual la cererea de pe piata muncii

Masuri sociale de acompaniere a restructurarilor sectoriale (industrie si agricultura)

1. Regiune funcional - program prin care se dorete crearea unor legturi funcionale n cadrul regiunii, care s asigure mobilitatea persoanelor i a mrfurilor, dezvoltarea de centre logistice i intermodale, dar i facilitarea accesului la zone i parcuri industriale n Jibou, Satu Mare, dar i la zonele turistice.

5. Central and East European Art&Movie Resort - dezvoltarea unei infrastructuri pentru producie cinematografic (filmri interioare la Cluj-Napoca, filmri exterioare la Bistria i efecte speciale la Baia Mare).

6. Dezvoltarea competitiv a Regiunii - program prin intermediul cruia vor putea fi susinute proiecte privind nfiinarea unor incubatoare de afaceri, centre expoziionale i de marketing, n locaiile n care exist deja parcuri industriale precum Cluj-Napoca, Oradea, Zalu, Baia Mare, Bistria, Dej, nfiinarea de centre de excelen n Nsud, Oradea, Cluj-Napoca precum i de parcuri industriale n Turda-Cmpia Turzii i Oradea.

In procesul de elaborare a planului de dezvoltare regionala pentru 2007-2013 s-a preferat o abordare bazata pe 5 domenii prioritare: Competitivitate (prioritate fiind acordata sectoarelor prioritare alese la nivel de regiune, in special turismul), Transporturi, Resurse umane, Dezvoltare rurala i Mediu. Pentru fiecare dintre aceste domenii s-a elaborat cate un document de programare.

Documentul de Programare in domeniul transportului stabileste urmatoarele obiectivele specifice ale acestui domeniu:

Asigurarea legaturilor functionale intre centrele de polarizare transfrontaliere si marii poli de dezvoltare ai regiunii (Oradea, Satu Mare, Cluj-Napoca, Sighetul Marmatiei) si polii de dezvoltare din tarile vecine

Asigurarea legaturilor functionale intre marii poli de dezvoltare inter- si intra-regionali

Asigurarea legaturilor functionale intre polii de dezvoltare si zonele turistice si cele industriale

Revitalizarea cailor ferate, legarea acestora prin centre intermodale de aeroporturi si drumuri

Dezvoltarea si modernizarea aeroporturilor internationale; promovarea dezvoltarii unui aeroport regional, care sa preia rolul de hub pentru traficul din zona Transilvaniei de Nord

Cresterea calitatii serviciilor in transporturi prin implementarea unor sisteme informatice integrate de care sa beneficieze toate modalitatile de transport

Construnctia de infrastructura rutiera de acces si ocolire a zonelor urbane congestionate

Dezvoltarea unui sistem de transport urban de intalta calitate prin sustinerea unui transport nepoluant eficient

In primele 10 proiecte prioritare ale regiunii, propuse pentru Planul Operational Sectorial pe Transporturi si sustinute de Consiliul de Dezvoltare Regionala (pentru finantare de la nivel national), Cluj Napoca ar beneficia de un numar de 5 proiecte in valoare totala de aproximativ 1.770 milioane euro, acestea find:

Electrificarea, dublarea si modernizare CF Episcopia Bihor - Cluj-Napoca - Teius pentru viteze maxime de 160 km/h

Electrificarea si modernizarea CF Satu Mare - Dej - Cluj pentru viteze maxime de 120 km/h

Faptul ca 5 proiecte prioritare din primele 10 din regiune are ca beneficiar intr-un fel sau altul municipiul Cluj-Napoca demonstreaza importanta acordata acestuia la nivel regional.

Pentru perioada actuala, judetul Cluj nu are elaborata o Strategie de Dezvoltare.

Strategia de Dezvoltare a Judetului Cluj pentru perioada 2007-2013 se axeaza pe aceleasi sectoare prioritare ca si strategia regionala: competitivitate, transporturi, resurse umane, dezvoltare rurala i mediu.

La nivel judeean au fost identificate 2 tipuri de obiective: obiective strategice i obiective prioritare. Obiectivele prioritare se doresc a fi concluzii ale activitii de planificare strategic.

6. Infrastructur pentru cercetarea tiinific integrat i stimularea mediului de afaceri. Reabilitarea i modernizarea patrimoniului reelei de nvmnt

Primul obiectiv prioritar, Dezvoltarea infrastructurilor majore susine dezvoltarea Aeroportului Internaional Cluj-Napoca, realizarea variantelor ocolitoare pentru Cluj-Napoca S-E, N-V, precum i inele de circulaie (Mihai Romnul Mntur, B-dul Muncii Baciu), variantei ocolitoare Turda i Campia Turzii.

De asemenea este vizat crearea zonei metropolitane (prin cel de-al doilea obiectiv), avand in municipiul Cluj-Napoca drept centru polarizator.

Se doreste valorificarea patrimoniului imobiliar i natural al judetului prin facilitarea unor investiii precum si a parcului industrial Tetarom II (extinderea parcului tehnologic), sediul Filarmonicii Transilvania, parcaje i servicii, Mall, Spital Universitar Clinic de Urgen, Stadion 30.000 locuri, sediu nou EXPO Transilvania, Centru Civic.

Un alt obiectiv implica dezvoltarea infrastructurilor edilitare - apa, canalizare, drumuri, electricitate, gaze naturale i gestionarea deseurilor.

Crearea unui mediu optim aplicrii tehnologiilor de vrf, inveniilor i inovaiilor tehnice, a locurilor de munc pentru absolvenii nvmntului superior se doresc a fi realizate prin crearea unui Centru de Cercetare Interdisciplinar Cluj si prin intermediul incubatoarelor de afaceri (parteneriat cu nvmntul universitar i ageni economici).

Obiectivele strategice au fost elaborate n funcie de cele 5 sectoare prioritare:

4. Dezvoltarea resurselor umane, cresterea gradului de ocupare si combaterea excluziunii sociale

5. Dezvoltarea economiei rurale si cresterea productivitatii in sectorul agricol

6. Participarea echilibrata a tuturor comunelor din judetul Cluj la procesul de dezvoltare socio-economica

Un alt demers initiat la nivel regional si efectuat la cel judetean este delimitarea Unitatilor Teritoriale de Planificare.

Judetul CLUJ
UTP	Pol de dezvoltare
1. Zona metropolitana Cluj-Napoca	Cluj-Napoca Floresti Gilau Apahida Baciu
2. Conurbatia Dej-Gherla	Dej Gherla
3. Conurbatia Turda-Campia Turzii	Turda Campia Turzii
4. Zona Huedin	Huedin

In cazul specializarii functionale a UTP 1 din care face parte Cluj-Napoca identifica urmatoarele sectoare prioritare in ordinea importantei:

In procesul de elaborare al planurilor de dezvoltare nationala, regionala si judeteana pentru 2007-2013 s-a preferat o abordare bazata pe 5 domenii prioritare: Competitivitate, Transporturi, Resurse Umane, Dezvoltare Rurala i Mediu.

Principalul motiv, in acest sens, a fost de a fundamenta accesul la Fondurile Structurale i de Coeziune ale Uniunii Europene, astfel nct aceste prioriti s fie compatibile cu domeniile de intervenie ale acestor instrumente, conform reglementrilor comunitare.

Nivelurile regional i judeean identific municipiul Cluj-Napoca drept principalul pol de dezvoltare al acestor uniti teritoriale, astfel nct resursele se doresc a fi indreptate ctre acesta pentru o multiplicare ulterioare a dezvoltarrii catre celelalte zone.

Municipiul Cluj Napoca este orasul resedinta al judetului Cluj si se intinde pe o suprafata de 197.5 kmp pe vaile Somesului Mic si Nadasului, cu unele prelungiri pe vaile secundare ale Popestiului, Chintaului, Borhanciului si Popii. Spre Sud Est ocupa spatiul terasei superioare de pe versantul nordic al Feleacului, fiind inconjurat pe trei parti de dealuri si coline cu inaltimi intre 500 si 700 metri.

Populatia (fisa localitatii) municipiului numara la 18 martie 2002 un numar de 317.953 locuitori reprezentand 43.1% din populatia judetului si 65% din totalul celei urbane, fata de 329.310 locuitori in anul 2000.

Municipiul are acces direct la magistralele feroviare si rutiere care il traverseaza, situatie ce asigura legaturi atat pentru calatori cat si pentru marfuri, nu numai cu capitala si principalele centre ale tarii, ci si cu exteriorul. La acestea se adauga facilitatile oferite pentru traficul intern si international de aeroportul situat in limita de Est a hotarului municipiului.

Legaturile auto la Coridorul 4 (Arad-Deva-Alba Iulia-Targu-Mures-Brasov-Bucuresti-Constanta) nu beneficiaza de finantari europene si nu reprezinta o prioritate actuala, ceea ce impiedica intrarea municipiului in circuitul european. Lipsa de legaturi rapide cu partea de NE si E a tarii, inclusiv cu Coridorul 9 European (Marea Baltica-Marea Neagra), priveaza Clujul de legaturile necesare cu aria sa de influenta economica.

Lipsa centurilor ocolitoare care sa descongestioneze traficul separand fluxul de tranzit/transporturi de marfuri inspre alte centre din regiune de circulatia interna, determina ca in prezent, traficul de tranzit sa se desfasoare pe strazile municipiului Cluj-Napoca, perturband circulatia in municipiu si ridicand gradul de poluare peste limitele admisibile.

Pentru reducerea traficului prin municipiu s-a propus realizarea variantei ocolitoare sud-est prin reabilitarea drumurilor judetene DJ 103 G Tureni-Aiton i DJ 105 S Boju-Pata si realizarea unui tronson de drum intre localitatile Aiton si Boju, asigurandu-se astfel legatura intre drumul national DN 1 si drumul naional DN 1 C. Lungimea totala a variantei ocolitoare, DN1-Tereni-Ceanu Mic-Aiton-Boju-Pata-Dezmir-Sanicoara-DN1C, este de 23.200 km. Traseul propus se desprinde din DN 1 in apropierea localitatii Tureni, se suprapune peste DJ103G pana in intrarea in localitatea Aiton, dupa care urmeaza o deviere pentru ocolirea localitatii Aiton si Boju, apoi se suprapune peste DJ105S, peste un drum de camp si un drum betonat si se racordeaza la DN 1C. Un al doilea tronson care exista dar trebuie modernizat si care preia traficul de tranzit dinspre S inspre Oradea, este Turda DN1-Sandulesti-Petresti-Craiesti-Lita-Savadisla-Luna de Sus- DN1. Al treilea tronson existent este DN1 Capus- Garbau- DN1F si preia traficul din DN1 Cluj - Oradea spre DN1F Cluj-Zalau ocolind municipiul. Al patrulea tronson propus este Cluj Napoca - B-dul Muncii DC 142C (Sanicoara)- Sub Coasta- Apahida DN1C. Alt tronson vizeaza malul nordic al Somesului : DN1C Apahida- Sub Coasta- Vama Chinteni - Dealul Steluta - Dealul Lombului - Baciu- Floresti ar urma sa preia traficul dinspre Baia - Mare spre Autostrada Transilvania. Traseul acestui tronson vizeaza terenuri in panta cu portiuni instabile si dizlocari, la acest dezechilibru contribuind in mare masura structura geologica, infiltratiile si eroziunea.

Autostrada Bors- Oradea- Zalau- Cluj-Napoca- Turda- Brasov ar putea scurta distanta dintre principalele centre ale regiunii permitand totodata conectarea la infrastructurile de transport est - vest cu relatia Moldova. In zona studiata autostrada urmareste traseul Mihai Viteazu DJ107L- Ciurila- Petresti, urmand sa se racordeze la DN1 in localitatea Gilau. Astfel, autostrada este proiectata la o distanta de 15 km V de municipiu, legatura Cluj-Napoca- Austostrada Transilvania constituind o alta problema care necesita rezolvare. In prezent lucrarile la Autostrada sunt sistate din lipsa finantarii.

Dat fiind faptul ca traficul in Cluj- Napoca este aglomerat se impune constructia unor sosele de centura, prin care sa se devieze traficul greu pe rute ocolitoare aflate in afara municipiului. Cluj- Napoca se confrunta cu aceasta problema de suprautilizare din cauza cresterii exponentiale a parcului auto in ultimii ani.

Aeroportul international Cluj Napoca este amplasat in partea estica a municipiului, intre strada Traian Vuia si albia raului Somesul Mic, la 6 km distanta de zona centrala si asigura legatura pentru cursele interne si internationale de pasageri si pentru aviatia utilitara.

Activitatea aeroportului are la baza o strategie ce are ca obiectiv principal modernizarea si extinderea Aeroportului International Cluj-Napoca astfel incat sa-si consolideze pozitia actuala ca unul din principalele aeroporturi ale tarii in ceea ce priveste traficul intern si international de pasageri si marfa si sa-si continue dezvoltarea si pe viitor. In acest sens, principalele proiecte ale Aeroportului vizeaza:

Avand in vedere cresterea din ultimii ani a traficului de pasageri si a masurilor intreprinse de aeroport pentru sustinerea traficului aerian se estimeaza ca si in anul 2005 cresterea traficului intern si extern de pasageri sa fie de cel putin 20 %. Se urmareste realizarea unor noi legaturi aeriene internationale regulate. Se doreste imbunatatirea si diversificarea serviciilor oferite aeronavelor si pasagerilor.

o Marirea numarului de frecvente pe anumite destinatii

In anul 2005 compania aeriana CarpatAir a urmrit sa-si suplimenteze numarul de zboruri pe relatia Italia printr-o cursa directa de pe Cluj, fara escala pe Timsoara, cu o frecventa de 6 zboruri pe saptamana.

Compania aeriana Tarom doreste o crestere a numarului de zboruri pe destinatia Munchen, iar pe destinatia Milano intentioneaza operare zilnica.

Se vor cauta impreuna cu companiile aeriene modalitati de crestere a numarului de frecvente si anume Budapesta de trei ori pe zi in loc de doua frecvente zilnice.

Se vor intreprinde actiuni pentru atragerea unor noi companii, cum ar fi compania Lufthansa, Eurowings si British Airways si in special a celor LCC (low cost carrier) cum ar fi compania aeriana Blue Air care are intentia de a opera pe destinatii din Spania, Franta si pe ruta Cluj-Napoca - Bucuresti.

De asemenea se urmareste atragerea de noi companii aeriene si agentii de turism pentru introducerea unor destinatii turistice.

Lucrarile de investitii in vederea modernizarii si dezvoltarii infrastructurii pe care Aeroportul International Cluj-Napoca le are in vedere sunt urmatoarele:

Avind in vedere ca lungimea pistei de decolare-aterizare este de numai 1850 m si nu poate prelua toate tipurile de aeronave din cele existente si tinind cont de cresterea considerabila a traficului aerian pe Aeroportul International Cluj - Napoca (pasageri si marfa) este necesara extinderea pistei de decolare-aterizare in vederea crearii posibilitatilor de operare cu aeronave de capacitate mai mari.

Se are in vedere prelucrarea traficului aerian de marfa pe linia Europa Centrala si de Vest si deservirea activitatilor economice din regiunea de Nord-Vest. Acestea vor duce la dezvoltarea traficului aerian si cresterea veniturilor proprii ale Aeroportului International Cluj-Napoca.

In perioada 2005 - 2007 se va construi un nou terminal destinat traficului de pasageri cu o capacitate de prelucrare de 300.000 de pasageri pe an. Acest nou terminal va fi destinat sosirilor si plecarilor din spatiul SCHENGEN.

Extinderea se va face in partea de Vest a actualei platforme de imbarcare debarcare. In ultimii ani au crescut considerabil numarul de curse regulate si charter cu solicitare de parcare pe platforma, ceea ce face tot mai dificila dirijarea si parcarea aeronavelor la sol, mai ales in orele de virf.

5. Continuarea lucrarilor de echipare a directiei de aterizare 26 cu sistem de dirijare vizuala

Este necesara continuarea lucrarilor in vederea finalizarii, avind in vedere ca aceste echipamente sunt necesare pentru reducerea minimelor de operare n conditii de vizibilitate redusa i luand in considerare problemele legate de vizibilitatea redusa datorata cetii in perioada octombrie-martie.

Evolutia traficului precum si faptul ca aeroportul opereaza in trafic intern si international se impune realizarea unei cai de rulare suplimentare. In anumite momente ale zilei programul de zbor este foarte incarcat cu un virf de 6-8 miscari pe ora.

Construirea unei noi cai de rulare va duce la descongestionarea traficului aerian. Trebuie avut in vedere faptul ca o data cu cresterea traficului aerian operarea pe o singura cale de rulare ar putea duce in timp la intirzieri si la pierderea Sloturilor (timpi alocati de catre EUROCONTROL pentru momentul decolarii de pe un aeroport).

In a doua etapa de extindere a pistei de decolare aterizare se urmareste extinderea de la 2100 m la 2.500 m cu o latime de 45 m si acostamente de 7,5 m.

Oportunitatea prelungirii pistei Aeroportului International Cluj-Napoca la 2.500 m rezulta din faptul ca in viitor pe aeroport vor opera intr-o pondere semnificativa aeronave din gama mediu si lung curier cu capacitati de operare superioare aeronavelor utilizate in prezent.

Pentru atragerea acestei categorii de trafic, pista trebuie sa fie dezvoltata din punct de vedere a dimensiunilor fizice si a capacitatii portante astfel incit aeronavele ce opereaza sa nu fie restrictionate din punct de vedere a greutatii de operare, respectiv de crestere a eficientei companiilor aeriene.

Municipiul Cluj-Napoca exercita o influenta importanta asupra unei zone periurbane ce cuprinde aproape jumatate din teritoriul judetului. Aceasta zona cuprinde 18 comune care apartin unor unitati teritoriale dupa cum urmeaza:

-10 comune in culuarul Somesului (Apahida, Baciu, Bontida, Capusul Mare, Feleacu, Floresti, Gilau, Garbau, Jucu, Savadisla);

Populatia acestei zone a scazut ca numar de locuitori prin migratia masiva catre oras si prin scaderea natalitatii, care a dus la imbatranirea accentuata a populatiei ramase, cu exceptia localitatilor mai apropiate Cluj: Apahida, Baciu, Floresti, Gilau, Luna de Sus, Sanicoara. Aceste localitati au fost dealtfel si singurele care au atras implantari industriale sau de depozitare din zona periurbana. In restul zonei periurbane, Clujul a constituit un puternic pol de atractie fapt care a dus la o desertificare a zonei. Evolutiile din ultimii ani au condus la scaderea rolului de exportator de servicii specializate, personal calificat sau capital fenomen relevat de scaderea drastica a navetismului invers.

In prezent exista un proiect de infiintare a zonei metropolitane Cluj insa nu este considerat o prioritate pentru anul viitor, urmand a fi cuprins in strategia pe 2007-2013. In acest sens au fost adoptate hotarari de consilii locale la nivelul comunelor incluse in proiect: Apahida, Bontida, Chinteni, Feleacu, Gilau, Iclod, Jucu, Savadisla. Consiliile locala Baciu si Floresti au respins asocierea.

Planul Urbanistic General (P.U.G) a fost intocmit de SC Arhitex Intelsoft SRL Bucuresti proiectant general - si aprobat prin Hotararea Consiliului Local nr. 792/1999.

Suprafata totala a teritoriului administrativ al municipiului era de 17 952 ha la data intocmirii P.U.G.-ului, din care 22,67% (4 069,68 ha) intravilan si 77,33% (13 881,95) extravilan (fisa localitatii).

Terenul agricol al municipiului (fisa localitatii) era in 2004 in suprafata de 9.931 ha, din care 4.925 ha terenuri arabile, 2.725 ha pasuni, 964 ha fanete si 1.317 ha livezi.

Terenul neagricol era in 2004 in suprafata de 8.021 ha, din care 2.812 ha paduri si alte terenuri forestiere, 286 ha terenuri cu ape si ape cu stuf, 395 ha cai de comunicatii si cai ferate, 3.397 ha terenuri ocupate cu constructii si curti si 1.131 ha terenuri degradate si neproductive.

Din total suprafetei terenurilor, 804 ha reprezinta proprietate publica - 540 ha suprafata neagricola si 41 ha suprafata agricola - si 13.705 proprietate privata - din care 218 ha teren neagricol si 1.067 ha teren agricol.

In urma avizarii favorabile a Planului Urbanistic de Zona (P.U.Z) Faget Cluj-Napoca, intravilanul municipiului s-a extins cu o zona in suprafata de 1135 ha din care peste jumatate 53,2% terenuri neagricole, in cadrul carora vegetatia forestiera paduri si tufarisuri - ocupa 89.7% - padure de protectie cu rol social de recreere. Oportunitatea elaborarii P.U.Z. Faget-Cluj-Napoca a fost motivata de nevoia de a proteja printr-un cadru legislativ specific zona Faget de presiunea antropica, de construirea fara autorizatie sau cu autorizatie de construire eliberata de Consiliul Judetean pentru constructii cu caracter asa-zis provizoriu, de vacanta.

Cu toate ca PUZ-ul a delimitat zonele functionabile construibile, introducerea in intravilan a zonei Faget a amplificat presiunea antropica asupra padurii, tot mai multe terenuri forestiere private au fost parcelate si vandute, amplificand tendinta de construire in interiorul trupului de padure, fenomen la care autoritatile locale sunt chemate sa faca fata. De asemenea, s-a extins presiunea amatorilor de drumetie asupra padurilor apartinand comunelor invecinate (Feleacu, Ciurila, Tureni, Floresti).

Padurea Faget reprezinta o zona protejata din punct de vedere silvic, fiind considerata padure cu rol de protectie cu regim special de exploatare.

In anul 2000 (fisa localitatii) lungimea strazilor orasenesti era de 342 km din care 162 modernizati, iar in 2004 era de 347 km, din care 261 modernizati. Rezulta o crestere cu 1,46%, adica 5 km a lungimii strazilor orasenesti, iar a celor modernizati modernizati cu 61, 1% fata de 2000, adica 99 km.

In prezent este in derulare un Proiect al primariei de modernizare a unui nimar de 288 de strazi de pe raza municipiului Cluj Napoca. Proiectul a fost elaborat/propus de administratia anterioara si preluat de cea actuala si vizeaza reabilitarea a 288 de strazi nemodernizate din toate cartierele municipiului Cluj Napoca. Proiectul a fost atribuit in urma unei licitatii publice deschise internationale, la care au participat 4 firme, firmei Garboli Tirena Scavi. Contractul a fost semnat in data de 11.07.2005 in baza Hotararii de Adjudecare din 17.05.2005.

Pentru anul 2005, mai precis pentru perioada iulie - decembrie 2005, au fost predate spre executie firmei italiene un numar de 20 de strazi, pe 5 dintre ele fiind terminate lucrarile de modernizare: str. Republicii tronson 1, str. Piezisa, str. Simion Balint, str. Meteor si str. Sputnic. Programarea strazilor pentru executie se face printr-o corelare permanenta cu programul/lucrarile furnizorilor de utilitati (mai precis, pe strazile libere de sarcini din partea retelelor). Se doreste astfel evitarea situatiilor in care dupa lucrarile de modernizare a strazilor erau realizate lucrari la retelele de utilitati care afectau noua trama stradala. Programarea strazilor pe anul 2006 se va face pana cel tarziu in luna decembrie 2005, in functie de raspunsul detinatorilor de retele de utilitati.

In ceea ce priveste circulatia rutiera, exista disfunctionalitati generale datorate lipsei unor legaturi functionale intre punctele de penetrare in municipiu (PUG). Astfel, traversarea municipiului pe directia V-E Oradea - Dej precum si pe directia S-N Turda - Zalau, se face prin centrul orasului, constrangerile de relief facand dificila realizarea de artere de circulatie care sa evite zona centrala. De asemenea, lipsesc legaturi functionale intre centrul orasului si marile cartiere de locuit.

In zona centrala, se constata fluxuri mari de pietoni care se suprapun peste fluxuri auto importante, neexistand trasee pietonale in spatii proprii. De asemenea nu este prevazuta o zona exclusiv pietonala care sa valorifice din punct de vedere turistic centrul istoric al municipiului, si sa constituie un spatiu de loisir pentru locuitori si tineretul universitar rezident o mare parte din an in municipiu, asa cum se pot intalni in alte orase din Transilvania (Sibiu, Arad).

Pentru optimizarea circulatiei, primaria are in derulare urmatoarele investitii:

- realizarea unui studiu de circulatie in vederea identificarii unor metode de decongestionare si fluidizare a traficului auto

Locurile de parcare (date primarie) din municipiul Cluj Napoca ocupa o suprafata totala de 361. 271 mp, dispusa pe cartiere astfel: cartierul Marasti 101.625 mp, cartierul Gheorgheni 62.588 mp, cartierul Zorilor - 54.550 mp, cartierul Grigorescu 45.404 mp, cartierul Manastur 88.592 mp si zona Centrala 8.512 mp (nu sunt incluse parcarile aflate in administrarea firmei S.C. Valcon grup). Toate parcarile se afla pe domeniul public. Parcarile din zona centrala cu exceptia celor 8.512 mp, sunt gestionate de catre firma S.C Valcon grup, cu care s-a semnat un contract de asociere in anul 1997. Activitatea firmei vizeaza: instalarea de parcometre si incasarea de abonamente conform regulamnetului de gestionare a locurilor de prcare din zona centrala. Un loc de parcare are 2.5 m latime si 5 m lungime. Pana in prezent, pe anul 2005 exista un numar de 1 485 cereri de locuri de parcare.

In centrul municipiului nu exista parcari publice mari subterane sau supraterane, aceasta determinand ocuparea partiala a trotuarelor si a partii carosabile, fapt care ingreuneaza si mai mult circulatia. In prezent exista 2 proiecte de parcari publice: in Piata Mihai Viteazul un garaj public suprateran, si in Piata Avram Iancu, parcare subterana, ambele fiind in faza de licitatie a lucrarilor. Parcarile colective trebuie sa rezolve aglomeratia datorata cresterii explozive a gradului de motorizare precum si stationarea la institutiile publice importante din oras.

Transportul urban este asigurat de o retea de 342 km de strazi, din care 261 km modernizate. Dintre acestea 192,2 km sunt destinati liniilor de autobuze, 180,6 km liniilor de troleibuze si 52,8 km celor de tramvaie.

Numarul tramvaielor in inventar era in 2004 de 56, fata de 64 in anul 2000 in scadere cu 8, reprezentand un procent de 12,5%. Numarul troleibuzelor era in anul 2004 de 116 fata de 99 in 2000, in crestere cu 17, reprezentand 17,7%. Numarul autobuzelor era in 2004 de 260, fata de 212 in anul 2000. S-a inregistrat astfel o crestere cu 48 de bucati, adica 22,64%.

Fondul locativ cuprindea in 2004 o suprafata locuibila de 4.539.426 mp. din care suprafata locuibila privata era de 4.483.054 mp, iar cea publica era de 56.372 mp. Suprafata locuibila totala a crescut fata de anul 2000 cu 11%, reprezentand 494.221 mp. Suprafata locuibila proprietate publica a scazut fata de anul 2000 cu 20.4%, adica 14.443 mp. Suprafata locuibila proprietate privata a crescut fata de acelasi an cu 12,7%, reprezentand 508.664 mp.

In 2004, fondul locativ cuprindea 116.931 locuinte din care 114.839 constituie locuinte din fonduri private si 2 .092 constituie locuinte proprietate publica. Fata de anul 2000, numarul total al locuintelor a crescut cu 2,4 %, reprezentand 2.893 locuinte. Fata de acelasi an, numarul locuintelor din proprietate publica a scazut cu 9.5 %, reprezentand 221 locuinte. Pe de alta parte, numarul locuintelor in proprietate privata a crescut fata de anul 2000 cu 2.78 %, reprezentand 3.114 locuinte. In prezent numarul de cereri de locuinte inregistrate la Primarie pentru constructii A.N.L. este 3.200 in perioada 2003 2005.

Delimitate de cai de comunicatie sau de detalii naturale din teren, s-au conturat 13 cartiere unitati urbanistice complexe ce constituie zone de referinta cu cladiri al caror regim de inaltime variaza de la nivelul de parter pana la 10 etaje. Se disting ca talie cartierele: Zorilor, Manastur, Grigorescu, Gheorgheni, Central, Andrei Muresanu, Marasti.

Primaria are in administratie si spatii cu alta destinatie decat cea de locuit. In prezent in municipiu sunt 970 spatii cu alta destinatie reprezentand birouri, ateliere, sedii fundatii si sedii de partide. Dintre acestea 652 sunt propuse spre vanzare, 352 dintre ele fiind revendicate iar 126 fiind deja vandute. Restul de 174 urmeaza a fi vandute in baza Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 110/14 Iulie 2005 privind vanzarea spatiilor proprietate privata a statului sau a unitatilor administrativ teritoriale cu destinatia de cabinete medicale precum si a spatiilor in care se desfasoara activitati conexe actului medical. Din cele aproximativ 970 de spatii cu alta destinatie, 318 sunt spatii detinute de asociatii, fundatii, partide politice si dispensare medicale.

Piaa Imobiliar din Municipiul Cluj - Napoca

Piaa imobiliar din Romnia este o pia n continu cretere din 1990 ncoace. n acelai timp este una foarte sensibil la toi factorii care genereaz motive de destabilizare a leului cum ar fi - alegerile prezidentiale; creditele acordate de diverse bnci pentru cumprri de imobile; raportul leu-valuta; migraia forei de munc din mediul rural spre mediul urban; migraia forei de munc spre alte ri; creterea investiiilor n domeniul imobiliar.

n prezent ne aflm intr-o situatie de apreciere a leului romnesc, fenomen ce a determinat un blocaj n tranzaciile imobiliare n special n domeniul apartamentelor de bloc, terenurile nefiind afectate de acest fenomen. Principalul motiv pentru care terenurile nu sunt afectate de influenele indirecte ale stabilitii leului este creterea investiiilor n domeniul imobiliar. Investiiile n domeniul imobiliar sunt foarte diverse de la simpla cumprare de imobile i construirea de blocuri de locuine din fonduri private, pn la construirea de sedii de firm i spaii de producie, toate avnd o influen direct asupra terenurilor deoarece acest tip de imobil este necesar fiecrei tip de construcie.

Piaa imobiliar Cluj Napoca. n Cluj Napoca piaa imobiliar este una foarte dezvoltat i atractiv, Clujul prezentnd un interes deosebit din punct de vedere economic si universitar ca cel mai mare ora din jude i regiune. Apariia unui numr tot mai mare de firme i investitori pe piaa economic clujean a dus la mrirea numrului de tranzacii imobiliare, stimulnd totodat migraia forei de munc spre Cluj. Astfel s-au amplificat tranzaciile de vnzare cumprare, nchiriere de imobile, construire de sedii, spaii de depozitare, producie.

n ultimii 2 ani s-a remarcat n special o cretere a tranzaciilor cu terenuri, ca urmare a cererii tot mai mari de a construi cldiri de tip industrial (hale) care s asigure un confort sporit i dotri deosebite comparativ cu vechile cldiri sau a dorinei de a construi cldiri de tip comercial, administrativ (birouri) care n prezent sunt la mare cutare. Odat cu dezvoltarea oraului, tot mai multe firme din alte zone ale rii sau din afara rii sunt interesate sunt interesate de astfel de construcii.

Datorit presiunii accentuate pe cerere, piaa imobiliar este n momentul de fa a vnztorilor. Aceasta implic, pe de o parte, posibiliti de tranzacionare a proprietilor la nivelul maxim al valorii lor i, pe de alt parte, posibiliti de cretere a valorii n viitor deoarece oferta este foarte limitat.

O analiz a tranzaciilor imobilare din Cluj Napoca n perioada 1997 2005, releva o tendin de cretere a preurilor tuturor tipurilor de apartamente din toate zonele oraului. Aceast tendin s-a accentuat in special dup anul 2001, iar n perioada 1997 1999 a stagnat inregistrndu-se chiar scderi ale ei. Excepia o constituie apartamentele din zona central a oraului, pentru care tendina este de cretere continu, datorit coeficientul de unicitate din zon.

Interesul tot mai mare al investitorilor din alte zone ale rii i din strintate i migrarea permanent a populaiei nspre municipiul Cluj Napoca, conduc la o prognoz favorabil a pieei imobiliare clujene pentru urmtorii ani.

In Municipiul Cluj-Napoca functioneaza o importanta retea de institutii administrative. Structurarea acestor instituii publice pe ministere sau alte organe publice centrale sau locale este urmtoarea:

- Inspectoratul Teritorial pentru Calitatea Seminelor i Calitatea Materialului Sditor Cluj

- Inspecia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipienilor sub Presiune i Instalaii de Ridicat Cluj

- Inspectoratul General pentru Comunicaii i Tehnologia Informaiei Direcia Teritorial Cluj

- Oficiul de Mobilizare a Economiei i Pregtire a Teritoriului pentru Aprare a Judeului Cluj

Unele dintre aceste instituii sunt organizate la nivel regional/teritorial coordonnd activitatea structurilor din mai multe judee, respectiv:

- Garda Financiar Comisariatul Regional Cluj - 6 judee arondate: Cluj, Alba, Bistria-Nsud, Maramure, Satu Mare, Slaj

- Direcia Regional Vamal Cluj 6 birouri vamale subordonate: Cluj, Cluj-aeroport, Alba Iulia, Bistria, Trgu Mure i Zalu,

- Centrul Regional de Formare Profesional a Adulilor Cluj - 6 judee arondate: Cluj, Bihor, Bistria-Nsud, Maramure, Satu Mare i Slaj

- Inspectoratul Teritorial pentru Calitatea Seminelor i Calitatea Materialului Sditor Cluj 2 judee arondate: Cluj, Bistria-Nsud

- Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic i de Vntoare Cluj-Napoca - 3 judee arondate; Alba, Mure, Bistria-Nsud

- Agenia Regional pentru Protecia Mediului Cluj 6 judee arondate: Cluj, Bihor, Satu Mare, Maramure, Slaj, Bistria-Nsud

- Garda Naional de Mediu Comisariatul Regional Cluj 6 judee arondate: Cluj, Bihor, Bistria-Nsud, Maramure, Satu Mare i Slaj

- Direcia Regional de Drumuri i Poduri Cluj 7 judee arondate. Cluj, Bistria-Nsud, Bihor, Alba, Satu Mare, Slaj, Baia Mare

- Inspecia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipienilor sub Presiune i Instalaii de Ridicat Cluj 3 judee arondate: Cluj, Bistria-Nsud, Slaj

- Direcia Regional de Metrologie Legal Cluj 6 judee arondate: Cluj, Bistria-Nsud, Bihor, Satu Mare, Slaj, Maramure

- Inspectoratul General pentru Comunicaii i Tehnologia Informaiei Direcia Teritorial Cluj 10 judee arondate: Cluj, Alba, Baia Mare, Bihor, Bistria-Nsud, Satu Mare, Sibiu, Trgu Mure, Slaj, Harghita

- Direcia Regional de Statistic Cluj 6 judee arondate: Cluj, Bistria-Nsud, Satu Mare, Slaj, Bihor, Maramure

- Autoritatea Naional pentru Turism - Reprezentana Teritorial Cluj Maramure Slaj 3 judee arondate: Cluj, Slaj, Maramure

- Compartimentul de Inspecie Teritorial pentru Resurse Minerale Cluj 2 judee arondate: Cluj, Slaj

- Oficiul Teritorial de Informare Public Cluj 6 judee arondate: Cluj, Alba, Bistria-Nsud, Slaj, Maramure, Satu Mare

- Inspectoratul Teritorial n Construcii Cluj - 4 judeene arondate: Cluj, Bistria-Nsud, Maramure, Alba

- R.A. Romnia Film Filiala Transilvania - 7 judee arondate: Cluj, Alba, Bistria-Nsud, Mure, Maramure, Slaj i Satu Mare.

- Suprafaa disponibil insuficient corespunztoare desfurrii n condiii optime a activitii lor specifice;

Totodat, caracterul regional al acestora determin frecventarea instituiilor respective de ctre un numr ridicat de persoane fizice i/sau juridice, provenite nu numai din judeul Cluj, solicitnd diverse servicii, fapt ce duce la o ngreunare a circulaiei n zonele respective, locurile de parcare fiind insuficiente.

De asemenea, la nivelul municipiului Cluj-Napoca funcioneaz o serie de regii autonome, societi comerciale cu subordonare local/judeean, dup cum urmeaz:

Infrastructura pentru educatie/invatamant (fisa localitatii) cuprindea in 2004, 154 unitati din care:

Ø 10 institute de invatamant universitar, din care 6 in sectorul public si 4 in sectorul privat.

Fata de anul 2000, numarul total al unitatilor de invatamant a scazut cu 9, de la 163 la 154. Fata de acelasi an, numarul gradinitelor a scazut de la 65 la 62, cel al scolilor din invatamantul primar si gimnazial a scazut de la 34 la 30, cel al liceelor scazut de la 46 la 45, cel al scolilor postliceale a scazut de la 7 la 6, iar cel al institutilor de invatamnat superiior a ramas constant.

In cadrul acestor unitati de invatamant, se inregistreaza un numar total de 2.838 sali de clasa si cabinete scolare, in crestere fata de anul 2000 cand se inregistra un numar de 2.644. Laboratoarele scolare erau in 2004 in numar de 1.497, de asemenea in crestere fata de anul 2000, cand erau 1.144. Numarul atelierelor scolare a scazut in 2004 la 255 fata de 305 cate erau in 2000.

La stabilirea prioritatilor (primarie) privind lucrarile de reparatii se au in vedere programele de modernizare a unitatilor de invatamant: grupuri sanitare, izolatii hidrofuge si termice, reabilitari de instalatii, refacerea fatadelor, amenajari de cabinete si laboratoare, amenajarea curtilor, reabilitarea terenurilor si a salilor de sport. Din cele 121 de unitati de invatamant din subordinea Primariei Cluj Napoca, un numar de 105 au solicitat efectuarea de lucrari de reparatii si intretinere. Fondurile alocate de la buget pentru aceste lucrari pe anul 2005 insumeaza 13 milioane RON. In conformitate cu procedurile legale, au fost licitate 88 de obiective si elaborate hotararile de atribuire precum si s-a realizat redactarea contractelor de executie. Valoarea contractelor este de 4,5 milioane RON. Prin executarea lucrarilor de reparatii si intretinere se transpun in practica programe de modernizare a unitatilor de invatamant:

In ceea ce priveste infrastructura unitatilor de cultura, se remarca existenta a 2 teatre dramatice, 2 opere, 2 teatre de papusi, 4 case de cultura (Casa Municipala de Cultura, Casa Universitarilor, Casa de Cultura a Studentilor si Casa Tineretului), Orchestra Filarmonica, reteaua celor 6 muzee: de Arta, al Farmaciei, Istorie a Transilvaniei, al Satului, Mineralogiei si Zoologic. Un loc aparte il ocupa Gradina Botanica, a 2-a ca importanta in Europa, autentic tezaur botanic, cu un variat numar de plante, unele dintre ele foarte rare. Tabloul cultural clujean trebuie completat cu prezenta celor 3 mari biblioteci: Biblioteca Centrala Universitara Lucian Blaga, Biblioteca Academiei si Biblioteca Judeteana Octavian Goga.

Infrastructura din domeniul sanitar cuprinde 11 spitale din care 9 spitale clinici in administrarea Consiliului Judetean si 2 institute subordonate direct Ministerului Sanatatii (Institutul Oncologic si Institutul Inimii), un preventoriu, 12 policlinici de stat si 4 policlinici private, 107 dispensare in sectorul de stat, 30 de cabinete scolare si 141 de cabinete medicale private, 170 de cabinete stomatologice si 28 de laboratoare medicale de tehnica dentara. Amenajarile din domeniul sanitar ocupa suprafete importante de teren in centrul municipiului, cu constructii si dotari specifice (exemplu zona str. Clinicilor, str. Victor Babes si str. Hasdeu circa 9 ha). Din aceste suprafete, o parte nu mai justifica utilizarea actuala.

In ceea ce priveste reteaua de alimentare cu apa si canalizare a municipiului Cluj-Napoca Compania de Apa Somes S.A. (fosta Regie Autonoma Judeteana Apa-Canal), in cadrul programului ISPA (instrument structural de preaderare), deruleaza in prezent programul Reabilitarea si modernizarea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare pentru zona Cluj. Acesta reprezinta o cofinantare a Uniunii Europene si Bancii Europene de Investitii castigata de compania de apa Somes S.A.. Programul, in valoare totala de 61.2 milioane de euro, este prevazut a se derula pe parcursul a trei ani, pana in decembrie 2006, in municipiul Cluj-Napoca si in localitatile limitrofe, fiind structurat pe doua contracte C1 si C2.

O mare parte a Programului se concentreaza pe patru categorii de obiective cuprinse in contractul C1:

extinderea sistemului actual de alimentare cu apa intr-o serie de zone din municipiu care in prezent nu dispun de retele publice de alimentare cu apa ( adica infiintarea de retele noi);

extinderea sistemului actual de canalizare, adica infiintarea de retele noi in zonele unde nu exista.

Programul vizeaza innoirea si infiintarea in urmatorii 3 ani a circa 200 km de retele de apa canal:

Ø inlocuirea pe un numar de 65 de strazi din 12 zone ale municipiului a retelelor de apa, in total circa 35.3 km;

Ø infiintarea pe un numar de 94 de strazi din 13 zone a unor retele de alimentare cu apa, in total circa 42.8 km;

Ø reabilitarea retelelor de canalizare de pe 22 de strazi din zonele Aurel Vlaicu N si S, in total circa 27 km;

Ø infiintarea de retele de canal pe un numar de 143 de strazi din 9 zone, in total circa 50,2 km.

Ø dotarea tuturor blocurilor inalte, (P+8, P+10) din municipiu (273 imobile) cu hidrofoare ( statii de ridicare a presiunii) moderne, automate, silentioase;

Ø realizarea unui modern Canal colector principal, in lungine de 1.3 km, in cartierul Gheorgheni de la Strada Iasilor pana la B-dul Nicolae Titulescu, care va transporta apele uzate si pluviale spre canalul colector existent pe malul drept al raului Somesul Mic.

Pana in prezent aproape jumatate din contractul C1 este in faza avansata de executie.

S-au finalizat sau sunt in stadii avansate de executie lucrarile de infiintare de noi retele de alimentare cu apa pe 52 de strazi din 12 zone ale municipiului, reprezentand circa 48.3% din lucrarile planificate din aceasta categorie. La lucrarile de modernizare (inlocuire) a retelelor vechi de apa, realizarile fizice sunt de 57.3 % cu 54 de puncte de lucru din 11 zone ale municipiului finalizate sau in stadii avansate.

In ceea ce priveste infiintarea de retele complet noi de canalizare, atat in Cluj-Napoca cat si in zona rurala din amonte este gata in proportie de 34.75% adica realizari fizice pe 91 de strazi din 13 zone ale programului in lungime de 31.8 km, iar la capitolul de modernizari retele de canalizare, progresul este de 41%- in 13 puncte din 3 zone ale municipiului.

Canalul colector pentru cartierul Gheorgheni, prevazut a se realiza in lungine de 1.7 km, diametrul de 2.25 m si 4 puturi de vizitare ale carui lucrari au fost inaugurate la sfarsitul lunii ianuarie 2005 este finalizat pe o lungime de 1.05 km, iar puturile intermediare, partial finalizate. Lucrarile se realizeaza pein tehnici miniere- sapatura scurta- astfel incat sunt evitate inconvenientele pe care le-ar presupune sapaturile deschise. La finalizare, colectorul va colecta toate apele uzate si pluviale din zona Centru- Gheorgheni pentru a fi transportate spre Canalul colector existent pe malul drept al Somesului Mic si apoi la Statia de Epurare in vederea procesarii.O serie de alte lucrari: instalarea de hidrofoare, modernizarea statiilor de pompare sunt, de asemenea, in variate stadii de executie.

Se preconizeaza ca pana la incheierea programului, in decembrie 2006, circa 200 km de retele de alimentare cu apa respectiv de canalizare vor fi modernizate sau infiintate. Lucrarile sunt destinate modernizarii infrastructurii deservita de Compania de Apa Somes, aducerii unui plus de calitate a apei potabile si serviciilor prestate in beneficiul utilizatorilor, reducerii pierderilor de apa si a consumurilor specifice si, nu in ultimul rand contribuirii esentiale la alinierea cu standardelor europene in domeniu si a conformarii cu cerintele comunitate de protectie a mediului.

Compania de Apa Somesul S.A. a demarat incepand din anul 1992, cu sprijinul Consiliului Judetean Cluj, un masiv program de investitii din surse proprii, locale si comunitare. Astfel, municipiul Cluj-Napoca a beneficiat de doua mari programe de asistenta financiara: MUDP II (Programul de Dezvoltare a Utilitatilor Municipale etapa a II a, finalizat din punct de vedere al lucrarilor), si ISPA care urmeaza a se derula pana in 2006. Ca valoare insumata a fondurilor atrase Compania de Apa Somesul S.A., pe locul al doilea pe tara, cu aproape 100 milioane USD destinati printre altele reabilitarii si modernizarii de retele si instalatii de apa si canal, contorizarii, inlaturarii poluarii mediului.

Ø contorizarea municipiului Cluj-Napoca, la nivel de imobil, in proportie de 100%;

Ø reabilitarea unei lungimi considerabile de retele de canalizare si a statiei de tratare cat si constructia canalului colector principal, investitii care au avut drept finalitate eliminarea deversarii apelor uzuale menajere si industriale in raul Somes;

In luna iulie a 2005 au fost finalizate lucrarile de modernizare a statiei de epurare a apelor uzate Cluj-Napoca, lucrari ce au o valoare totala de 267.5 miliarde ROL. Investitiile facute au permis cresterea capacitatii de prelucrare a statiei cu inca 970 l/s apa, fata de 1200 l/s de apa anterior modernizarii, astfel s-au creat conditii pentru procesarea intregului volum de ape uzate din municipiul Cluj-Napoca si zona rurala din amonte de oras, adecvat dezvoltarii urbane actuale si de perspectiva, prin solutii cu impact minim asupra mediului.

Ca beneficiar al programului ISPA, in valoare de aproximativ 60 de milioane de euro, Compania de Apa Somesul S.A. va realiza pana in anul 2006 noua categorii de lucrari printre care:

Ø extinderea retelei de distributie a apei in Cluj-Napoca cu inca 42.9 km, pe circa 91 de strazi situate in majoritatea cartierelor;

Ø inlocuirea a 35.3 km de conducte cu defectiuni si invechite din actuala retea de distributie a apei, cu tuburi din materiale moderne si rezistente;

Ø extinderea retelei de canalizare in Cluj- Napoca cu inca 50.3 km, care vor deservi circa 33 mii locuitori de pe 141 de strazi din 12 cartiere;

Ø reabilitarea sistemului de canalizare din cartierul Aurel Vlaicu, pe o lungime de 27 km;

Ø relizarea unei prize moderne de prelevare a apei brute din lacul Tarnita si a unei conducte de aductiune pana in aval de barajul lacului de acumulare Somesul Cald, unde urmeaza a fi cuplata la conducta de aductiune existenta;

Ø realizarea unui modern Canal colector principa, in lungime de 1.3 km in cartierul Gheorgheni care va transporta apele uzate si pluviale spre Canalul colector existent pe malul drept al raului Somesul Mic;

Ø modernizarea proceselor tehnologice la Statia de tratare a apei Gilau, in vederea asigurarii conditiilor de calitate a apei potabile, impuse prin standardele romanesti si internationale;

Ø reabilitarea si modernizarea sistemului de hidrofoare din Cluj Napoca. In vederea asigurarii debitelor de apa potabila tuturor locuitorilor municipiului care locuiesc in imobile inalte se vor realiza 272 de statii locale de ridicare a presiunii (hidrofoare), care urmeaza a se instala, de regula, in subsolurile blocurilor de locuinte.

Lungimea simpla a retelei de distributie a apei potabile era in 2004 de 426 km, aceeasi ca in 2000.

Lungimea simpla a retelei de canalizare era in 2004 de 334(394) km, in crestere fata de anul 2000 cu 8 km (326 km), reprezentand un procent de 2.45%.

Lugimea simpla a conductei de distribuire a gazelor era in 2004 de 417,8 km, in crestere fata de 2000 cu 10,1 km (407,7 km), reprezentand un procent de 2,47%.

Colectarea deseurilor se face in general fara o presortare in functie de potentialul de valorificare, rata de reciclare a componentelor valorificabile din deseurile menajere este redusa in ciuda evolutiei calitatii deseurilor(ponderea materialelor reciclabile-ambalaje din materiale plastice, hartie, metal-a crescut in ultimii ani in detrimentul deseurilor organice). Presortarea sistematica a deseurilor se afla intr-un stadiu incipient.

Actualul depozit de deseuri al municipiului este situat in intravilan la 1,5 km de limita cartierului Someseni, pe drumul spre comuna Pata si ocupa o suprafata de cca10 ha. Amplasarea haldei este neadecvata iar capacitate de preluare este de mult timp depasita. Depozitul este mixt si preia toate cele trei categorii de deseuri: menajere si stradale, industriale si sanitare. De aceea nu este autorizat de institutiile de mediu, sanitare si de gospodarire a apelor. Emisiile de fum datorate autoaprinderii deseurilor afecteaza zonele inconjuratoare si uneori chiar functionarea aeroportului prin reducerea timpului favorabil de zbor. Exploatarea rudimentara a haldei face ca aceasta sa aibe un impact negativ asupra principalilor factori de mediu: apa, aer, sol, peisaj.

In afara depozitului oficial de deseuri urbane exista si alte zone in care s-au depus sau se produc si in prezent depuneri neoficiale de deseuri.

Depozitele de deseuri industriale sunt im majoritate situate in intravilan, in incinta intreprinderilor aferente si odata cu procesele tehnologice respective isi exercita influenta negativa asupra orasului.

In prezent, amenajarea unei rampe ecologice de deseuri pentru municipiu face obiectul unui proiect distinct intocmit de Primaria Cluj.

Cluj-Napoca este pe locul doi n ierarhia naional ca potenial de polarizare economic, dup Bucureti, fiind pe primul loc n ierarhia urban a regiunii.

Diversitatea sectoarelor ofer dinamism i flexibilitate mediului economic clujan, fiind posibil astfel adaptarea economiei locale la trendul regional i global. Potenialul unei economii (att naionale ct i regionale) este dat de procentul pe care l ocup n cadrul acesteia cele 5 sectoare: primar (agricultura), secundar )industria i construciile), teriar (serviciile), al patrulea sector (asigurri-reasigurri, servicii bancare) i sectorul al cincilea (cercetarea tiinific, educaia, asistena medical, cultur i administraie de stat).

I. Sectorul primar. Agricultura nu ocupa un loc important in economia oraelor din statele dezvoltate. Cluj-Napoca nu este o exceptie. Orasul are o suprafata de 9950 ha din care, 4936 ha teren arabil, 2685 ha fanete, 914 ha pasune, 46 ha vii, 1396 ha livezi. Totui oraul i aduce o contribuie important la modernizarea i dezvoltarea agriculturii Transilvaniei deoarece aici i desfoar activitatea Staia de Producie si Cercetare, Statia Experimentala si Didactica a Universitatii de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara, Directia Generala pentru Agricultura si Alimentaie, organizaii care promoveaz n producie a rezultatele analizelor, i cercetrilor efectuate.

II. n ce privete sectorul secundar, municipiul Cluj-Napoca ocup locuri fruntae n economia naional la producia de mobilier, tricotaje, confecii textile, produse lactate, bere. n cadrul acestui sector (secundar)pe primul loc se afl industria de prelucrare, care are un procent mai nsemnat n economia local fa de industria productoare. Sectoarele industriale cu cea mai mare pondere n economia local sunt: industria alimentar - 18,4%, industria metalurgic i a prelucrrii metalelor 16,18%. Acestor dou sectoare li se adaug: industria farmaceutic (Terapia), industria construciilor de maini, industria chimic, industria prelucrrii lemnului, industria celulozei i hrtiei, industria sticlei, industria porelanului, textilelor, confeciilor, pielriei i nclmintei, comer i servicii. n ultimii ani au nregistrat creteri semnificative industria prelucrrii lemnului i a produselor din lemn 34,5%, producia de sistemelor i mecanismelor de distribuie i comand a electricitii 9,2%, industria produselor chimice i a fibrelor sintetice 7,2%.

Ceea ce trebuie remarcat n cadrul industriei este puternica dezvoltare a industriei IT-ului, Cluj-Napoca fiind al doilea pol de atragere a investiiilor n IT din Romania.

Un alt punct forte al municipiului judeului este potenialul energetic al acestuia, judeul Cluj fiind exportator de energie electirc.

Per ansamblu, potrivit datelor de la Direcia de Statistic, numrul persoanelor angajate n industrie a sczut continuu n ultimii 4 ani; acest fapt este pus pe seama privatizrii i restructurrii unor companii de stat precum Clujana i CUG. Cu toate acestea numrul total de angajai ai municipiului a crescut, aceasta datorndu-se migrrii celor care au fost disponibilizai dinspre industrie spre servicii i comer.

Gradul de industrializare in Cluj-Napoca n 2000 era de 35,7%, n prezent fiind n jurul valorii de 32%.

n domeniul construciilor, pe primul loc in regiune, n ceea ce privete populaia ocupat n acest sector se situeaz judeul Cluj, dei la nivel de jude, n ultimii ani, a sczut numrul persoanelor angajate n construcii.

La nivel de municipiu, criza locuinelor a constituit un avantaj pentru firmele de construcii. Valoarea total a construciilor realizate n ultimele 9 luni ale anului 2004 a fost cu 15,4% mai mare de ct valoarea total a construciilor realizate n tot anul 2003.

Cu toate acestea, exist nc o criza de locuine i terenuri pentru construcii (motivul fiind imposibilitatea extinderii pe orizontal a oraului datorit reliefului deluros din mrejurimi), dei potrivit ageniilor imobiliare, preurile apartamentelor nu au mai crescut n acelai ritm ca n anii trecui.

III. Dac la nivel naional ponderea ultimelor 3 sectoare n cadrul economiei este una sczut, nu acelai lucru se poate spune i despre Cluj-Napoca, ponderea populaiei ocupate n servicii sectorul teriar- fiind de aprox. 40%. Sunt bine dezvoltate serviciile de transport de mrfuri i persoane aerian, rutier i feroviar, serviciile de telefonie fix (2,85 persoane/telefon fix) i mobil, reelele de televiziune prin cablu, serviciile de consultan, serviciile hoteliere, serviciile de protecie i paz, serviciile de taximetrie etc. n ce privete transportul n comun, municipiul dispune de principalele mijloace de transport n comun caracteristice marilor orae (troleibuz, tramvai si autobuz) cu excepia metroului, i de o retea semnificativa de autobuze i troleibuze, datorit rennoirii pariale a parcului auto.

Balana comercial este pozitiv, nivelul exporturilor definitive fiind cu 2036.1 mld lei mai mare dect nivelul importurilor definitive. Pn la sfritul anului 2004, volumul exporturilor si al importurilor la nivelul judetului crescuse fa de sfritul anului precedent. Volumul exporturilor a crescut cu 21,4% si a importurilor cu 25,8 % - septembrie 2004, daca se compar cu aceeasi perioada din 2003. In acelai timp, exproturile in lohn (7208.8 mld. Lei - Nov. 2004) depesc cu mult exporturile definitive (3176.4 mld. lei Nov. 2004), un aspect negativ, datorita faptului ca prin sistemul de lohn, o parte semnificativa din taxele care in mod normal ar rmne la nivel localt, sunt pierdute.

Comerul se desfoar intr-o reea de unitati, majoritatea cu capital privat. Exist 5 piete agro-alimentare. n acelai timp, reeaua de magazine/supermarket-uri nu este ndeajuns dezvoltat, raportat la nu numarul de locuitori, i raportat la ceea ce exist n alte orae. Exista doar un supermarket Billa, 3 magazine Profi, un supermarket Praktiker, unul Metro i unul Selgros, dar lipsesc mari companii ca Polus, Mall, Cora, Baumax, Auchan, Carrefour, etc. n prezent, pentru unele din aceste lanuri de magazine, exist deja autorizaii de construcii, iar altele se afl n construcie deja.

La capitolul turism, Cluj-Napoca, n comparaie cu alte aezri urbane ale rii (Braov, Sibiu, Oradea, Baia Mare etc.) nu detine capacitati majore de desfurare a turismului de scurt durat i distan (week-end), dei exist o zon preoreneasc: Pdurea Fget turism recreativ; Pdurea Hoiaturism mixt (recreativ i cultural); Cheile Baciului turism recreativ; Bile Someeni turism mixt (curativ, recreativ); Bile Cojocna turism curativ; Gilu - Someul Cald -Tarnia turism recreativ, care este ns prost administrat i este insuficient raportat la numrul total al locuitorilor. Cluj Napoca detine resurse importante in domeniul turismului urban (desi acestea nu au fost, pina in acest moment, speculate corespunzator).

IV. Cel de al patrulea sector este bine dezvoltat i el, Cluj-Napoca fiind cel de al doilea centru financiar-bancar al rii, aici avndu-i sediul Banca Transilvania i existnd 49 sucursale ale bncilor centrale, 11 filiale ale principalelor bnci din Romnia i 33 cooperative de credit.

I. NIVEL NAIONAL

Strategia adoptat n cadrul Planului Naional de Dezvoltare pentru perioada 2002-2005 se nscrie pe un numar de 7 axe de dezvoltare:

II. NIVEL REGIONAL

2. Conurbatia Dej-Gherla

o Marirea numarului de frecvente pe anumite destinatii

Piaa Imobiliar din Municipiul Cluj - Napoca